10.11.2012

Din activitatea Deputatului Mircovici Niculae in Camera Deputatilor

Impreuna Vom Invinge pe 9 Decembrie 2012: Niculae’s trip to Timisoara IMPREUNA INVINGEM!


ONOR ARMATEI ROMANE SI POPORULUI ROMAN




16.11.2008

Niculae Mircovici Deputat in Parlamentul Romaniei - Curriculum Vitae


NICULAE MIRCOVICI - date biografice
• Data şi locul naşterii - 01.10.1950, com Chegleviciu, jud.Timiş
Studii şi specializări:
• 1969 - Liceul militar “Ştefan cel Mare” Câmpulung Moldovenesc
• 1972 - Scoala militară de ofiţeri activi “N. Bălcescu” Sibiu
• 1978 - Academia Militară - Facultatea politico- militară - secţia Arme
• 1985 - Facultatea de drept - Univ. Babes Bolyai, Cluj-Napoca
• 1983 - Academia de Înalte Studii Militare - Bucureşti
• 2002 - curs postuniversitar - Management strategic al resurselor umane
• 2002 - curs de marketing şi gestiunea afacerilor

Activitate profesională:
• 1972 - 1989- ofiţer activ în Ministerul Apărării Naţionale
• 1989 - februarie 1990 -detaşat de Frontul Democrat Român, la conducerea Poliţiei Timiş
• 1990 - 2004 -ofiţer activ în M.Ap.N, comandant al Centrului Militar Zonal Timiş, ultima funcţie deţinută fiind cea de comandant al Garnizoanei Timişoara; trecut în rezervă la cerere, pentru a candida la Camera Deputaţilor ( în septembrie 2004); în prezent general de brigadă (r)
• din 1994 şi până în prezent - activitate didactică în mediul academic bănăţean

Funcţii, activităţi într-un partid politic:
• 1991 - membru în Uniunea Bulgară din Banat-România şi preşedinte din anul 2007

Funcţii, activităţi parlamentare deţinute:

. 2004 - 2008 - deputat, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale

- Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională

- Comisia parlamentară a revoluţionarilor din decembrie 1989

-din 2010 şi până în prezent, secretar al Camerei Deputaţilor
Funcţii în alte organizaţii naţionale:
• 1993 - prezent - vicepreşedintele Fundaţiei "George Pomut" pentru comemorarea eroilor români căzuţi pe teritoriile altor state

. 1996 - prezent -vicepreşedinte al Asociaţiei "Cultul Eroilor" Timiş
Distincţii, decoraţii:
• Ordinul Meritul Militar cl.I, II, III
• Medalia Meritul Militar cl.I, II
• Medalia a V-a şi a X-a aniversare a Victoriei Revoluţiei Române din Decembrie 1989
• Titlul de luptător cu merite deosebite în victoria Revoluţiei din Decembrie 1989

Birou Timişoara, Piaţa Unirii, nr.14;
Tel: 0256 490796 - 0722 25 92 90.

Cuvintul Domnului Deputat Mircovici Niculae in Parlamentul Romaniei


Doamnelor şi domnilor,
În baza Hotărârii nr.3 din 28 februarie 2005 a fost constituită Comisia Parlamentară a Revoluţionarilor din Decembrie 1989 care, în conformitate cu prevederile Legii nr.341/2004, avizează propunerile de preschimbare a certificatului de revoluţionar efectuate de către Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989, precum şi soluţionează contestaţiile adresate acestei comisii.
De la data constituirii şi până în prezent, comisia a soluţionat, dând aviz favorabil unui număr de 5400 de dosare de eroi-martiri, urmaşi de eroi-martiri, răniţi, reţinuţi şi remarcaţi, 38 de dosare fiind înapoiate S.S.P.R. pentru completare, iar 3 dosare înaintate pentru verificări la instituţiile competente.
Totodată, comisia a solicitat în repetate rânduri S.S.P.R., urgentarea procedurilor de verificare şi înaintare spre avizare a dosarelor complete existente la această instituţie, pentru a rezolva cu celeritate şi în limitele legii, cererile revoluţionarilor.
Activitatea comisiei, formată din 11 membri, reprezentând actuala configuraţie politică a Parlamentului, s-a desfăşurat în plen, fiecare membru, inclusiv preşedintele acesteia, domnul deputat Emilian V.Cutean, având un singur vot.
Considerăm că este incorectă acuzarea unui membru al Comisiei Parlamentare a Revoluţionarilor, doar pentru faptul că reprezintă un partid, în condiţiile în care hotărârile se iau cu majoritatea, iar întreaga activitate a comisiei s-a desfăşurat strict în limitele prevederilor legale.
Faptul că, în urma filtrului firesc efectuat de S.S.P.R. şi de comisie, vor exista suficiente cazuri de revoluţionari ale căror certificate nu vor fi preschimbate, şi care vor crea nemulţumiri, nu îndreptăţeşte pe nimeni să exercite presiuni sau să aducă acuze unui membru, acuze pe care le considerăm aduse întregii comisii parlamentare. Eventualele nemulţumiri pot fi soluţionate pe cale legală, conform principiilor democratice.
Indiferent de presiunile care vor fi aduse, asigurăm senatorii şi deputaţii din Parlamentul României că membrii comisiei sunt decişi să nu cedeze presiunilor şi să-şi îndeplinească cu responsabilitate şi consecvenţă, activitatea pentru care au fost mandataţi, fără nici un fel de ingerinţă, interes sau avantaj politic.
Întrucât în ultima perioadă au fost mediatizate aprecieri şi remarci negative la adresa preşedintelui comisiei, aprecieri care, în mod evident, aduc atingere activităţii tuturor membrilor comisiei parlamentare, vă rugăm, domnule preşedinte, din respect faţă de adevăr şi nevoia ca parlamentarii să fie informaţi corect, să dispuneţi prezentarea acestei scrisori în plenul Camerei, pe care cu onoare o conduceţi.
Demersul nostru este justificat şi de faptul că în ultimele zile, reprezentanţi ai mai multor organizaţii de revoluţionari şi-au exprimat surprinderea şi chiar dezacordul faţă de presiunile, acuzele şi chiar violenţele exercitate în ultima perioadă, considerându-le o gravă lezare a demnităţii adevăraţilor revoluţionari, precum şi o nepermisă atingere adusă principiilor statului de drept.
Primiţi, domnule preşedinte, expresia înaltei noastre consideraţii. Comisia parlamentară a revoluţionarilor din 1989
Vă mulţumesc.
Niculae Mircovici - prezentarea scrisorii deschise a Comisiei parlamentare a re voluţionarilor din 1989;

Interviul cu Domnul Niculae Mircovici

Interviul cu Domnul Niculae Mircovici

Divers.ro: Care considerati ca sint principalele probleme cu care se confrunta comunitatea etnica din care faceti parte?
Niculae Mircovici: Probleme sint multe. Deznationalizarea ireversibila a grupurilor foarte mici (aflate sub forma a 2-10 familii, in zonele de sud si de sud-est ale tarii, precum si in zona oraselor din vechiul Regat).
Apoi, asigurarea cu dificultate a legaturilor, dat fiind distributia pe o arie foarte intinsa, aproape pe tot teritoriul tarii (din Maramures piana in nordul Moldovei), numarul relativ mic de persoane in cadrul comunitatilor (cu exceptia Banatului); faptul ca foarte multi din banii primiti prin Consiliul pentru Minoritati Nationale sint cheltuiti pentru plata taxelor si impozitelor catre stat, pentru sediile asociatiilor minoritatii (ex.: in Bucuresti in 2006 impozitul a fost de 70 milioane de lei, iar in 2007, de 80 milioane). Practic taxele stabilite prin codul fiscal sint aceleasi cu cele achitate de societatile comerciale sau de partidele mari.
Ca efect al deznationalizarii se inregistreaza si scaderea dramatica a persoanelor care la recensamint au spus ca sint de minoritate bulgara (de ex. la recensamintul din 2002 s-au declarat 8035 bulgari, in total, in conditiile in care la alegerile din 2004, in favoarea candidatilor minoritatii au votat peste 26.000 persoane cu drept de vot).

Divers.ro: Cum credeti ca pot fi rezolvate toate aceste probleme?
Niculae Mircovici: Pe zona etnica ar trebui: sporirea anuala a fondurilor acordate de guvern minoritatii, perfectionarea cadrului legislativ in domeniul invatamintului si culturii in limba minoritatiilor, adoptarea legii minoritatiilor, diminuarea procesului de deznationalizare prin sporirea contactelor si diversificarea formelor de actiune si unificarea organizatiilor minoritatii bulgare.

Divers.ro:Care sint mijloacele prin care comunicati cu membrii comunitatii pe care o reprezentati?
Niculae Mircovici: Comunicam prin intermediul ziarului “Glasul nostrum” si al revistei “Literaturna Misei” (Gindire literara), cu aparitie bilunara in limba pavlichena (dialect al limbii bulgare si aproximativ 10% in limba romana si bulgara); emisiunea postului national de radio (douazeci minute pe luna) si prin intermediul postului de radio Timisoara – 30 minute pe saptamana; emisiuni sporadice la televiziunea nationala si locala. De asemenea comunicam prin participari culturale, ca de exemplu la sarbatorile laice sau religioase ale etniei, cind se prezinta dansuri si cintece populare, porturi traditionale. Mai sint si activitati organizate de Ambasada Republicii Bulgaria, uniunile si asociatiile culturale, cele doua licee ale comunitatii si scolile generale, parohiile, (indeosebi cele romano-catolice din Banat)

Divers.ro: Care sint prioritatile mandatului dumneavoastra?
Niculae Mircovici: In calitate de reprezentant al minoritatii bulgare in parlament am urmatoarele prioritati: elaborarea legii privind exercitarea profesiei de geodez, perfectionarea legislatiei in domeniul apararii, ordinii publice si sigurantei nationale, perfectionarea legislatiei in domeniul invatamintului.
Toate aceste obiective le-am stabilit impreuna cu UBB-R iar, apoi, cu grupul parlamentar al minoritatilor, iar cele specifice in cadrul Comisiei de aparare (sint general de brigada) si in comisia de invatamint (sint cadru didactic la Universitatea de Vest din Timisoara, disciplina Drept)

Divers.ro: Care sint modalitatile de evaluare a mandatului dvs. fata de membrii comunitatii pe care o reprezentati?
Niculae Mircovici: Am incredere deplina in mesajele de felicitare si raspund prompt la toate solicitarile. (Luminita Pirvu – DIVERS – www.divers.ro)


Bulgarii pavlicheni – o insula de catolici slavi

» Aflata in nord-vestul judetului Timis, in centrul triunghiului format de granita Romaniei cu Ungaria si Serbia, micuta localitate banateana Dudestii Vechi, ca si comunitatea care o formeaza, ascunde o istorie fascinanta si mult prea putin cunoscuta.

» Pe aceste meleaguri din Banat traieste de peste doua sute de ani o comunitate cu totul aparte: singurii bulgari catolici din lume care scriu cu litere latine.

Cei care sunt
familiarizati cat de cat cu locul si cu obiceiurile zonei privescadeseori cu surprindere viata dudestenilor. Putini reusesc sa inteleaga cum de acestia, in ciuda vremurilor zbuciumate, au reusit totusi sa pastreze nealterate limba, religia si traditia, valori cu care inaintasii lor au poposit pentru totdeauna in aceasta parte a lumii. Dar mai ales cum de au reusit sa ramana neasimilati, asa cum s-a intamplat cu alte etnii din Banat sau din alte colturi ale tarii sau lumii.
Bulgarii din Dudestii Vechi constituie si astazi, si vor constitui multi ani de aici incolo, o pata de culoare pe harta Banatului. "Un model de integrare fericita intr-o majoritate care ii acceptadatorita calitatilor lor", este de parere prof. Ana Ronkov, coautoare a unui studiu elaborat intitulat "Monografia localitatii Dudestii Vechi". Despre bulgarii de aici se stie, in principal, ca s-au stabilit in Banat la 1738. De asemenea, se mai stie ca sunt oameni harnici, gospodari, toleranti si ospitalieri. Dar nici o caracterizare nu ar putea fi completa fara sa facem referire si la credinta. De fapt, acesta este elementul-cheie care a facut ca traditiile sa nu fie uitate si sa fie transmise din generatie in generatie pentru a fi pastrate cu sfintenie si perpetuate. Tanarul primar al localitatii, Gheorghe Nacov, membru al Uniunii Bulgarilor din Banat, licentiat in drept la Universitatea din Sofia, singurul edil neatins de microbul politic, isi aminteste ce rol important a jucat dintotdeuna, chiar si in perioada comunista, Biserica in viata comunitatii: "De la scoala mai puteam uneori sa chiulesc, asa cum mai fac copiii, dar in nici un caz de la slujba de duminica".

Colonizarea

In primavara anului 1738, 2.200 de bulgari catolici din partea de nord-vest (localitatea Ciprovec) si-au parasit locurile natale, ca urmare a unei rascoale impotriva turcilor. S-au refugiat initial in nordul Dunarii, in Oltenia, iar in final au ajuns in Banat, unde credinta lor a gasit un taram propice. De altfel, prima cladire pe care au construit-o atunci cand s-au stabilit pe aceste meleaguri a fost o biserica. Primul copil botezat in noul loc, pe 3 martie 1738, a fost Ivan, fiul lui Ivan si Dobra Rusinov. "Prezenta catolicismului in Bulgaria incepe in anul 1330, cand in partea de nord-vest a tarii sunt colonizati sasii din Transilvania pentru a exploata zacaminte minerale de cupru, aur, argint sau fier in zona", explica prof. Constantin Kalcsov. Asa s-au format mai multe localitati catolice, intre care si Ciprovec.

Un fenomen cultural
Astazi, comunitatea bulgarilor pavlicheni din Dudestii Vechi numara 3.200 de suflete. Desi exista multe familii mixte, toti vorbesc graiul bulgaresc. Un fenomen interesant este faptul ca acestia si-au pastrat nealterata identitatea, adica limba si cultura. Spunem "fenomen", intrucat este singurul loc din Europa unde o comunitate mica, precum o insula intr-un ocean, sa reuseasca sa aiba graiul propriu, fara sa fie asimilate de majoritate, asa cum s-a intamplat, de pilda, acum 150 de ani cu svabii stabiliti langa Satu Mare, care au fost asimilati de maghiari. "La bulgarii pavlicheni s-a intamplat exact invers. Ei si-au pastrat limba si au imbogatit-o", mai explica prof. Kalcsov. Nu e de mirare ca tot aici fiinteaza si cea mai veche scoala de dincolo de granita bulgara, ne mai spune primarul localitatii, Gheorghe Nacov.

Biserica-monument istoric
Cel mai important factor care a contribuit la pastrarea limbii materne a fost Biserica. Lacasul de cult care dainuie si astazi, de o frumusete uluitoare, a fost ridicat, in 1803, cu efortul exclusiv al comunitatii din Dudesti. Altarul principal a fost realizat de mesteri din Budapesta, iar altarele laterale si statuile au fost facute la comanda in Tirol. Pe data de 11 noiembrie 1804 a fost sfintita de catre episcopul Ladislaus Koszegi, sarbatoare la care au luat parte 16 preoti. Istoricul Szentklaray, care a scris istoria tuturor parohiilor din Dieceza de Timisoara, afirma: "Biserica din Dudestii Vechi este atat de frumoasa incat este greu sa-i gasesti pereche". Datorita acestei frumuseti este considerata un adevarat monument istoric.

Cultura si traditie
De la asezarea lor in Banat si pana in prezent, bulgarii pavlicheni au pastrat cu sfintenie patru lucruri: limba, credinta, obiceiurile si, mai cu seama, portul popular specific. Pe acesta nu numai ca l-au pastrat, dar l-au si imbogatit cu motive florale, zoomorfe, geometrice, care la ora actuala fac din costumul bulgaresc din Banat un unicat in lume. Dovada ca si astazi vin, din diverse colturi ale lumii, reprezentanti ai muzeelor pentru a achizitiona astfel de piese cu totul deosebite. Asa au ajuns costumele bulgaresti sa fie expuse in muzee din Budapesta, Sofia, Statele Unite ale Americii, Anglia, Franta, Germania, Austria sau chiar Australia si Japonia. In localitatile Dudestii Vechi si Brestea, locuite de etnici bulgari, mai traiesc cateva femei care confectioneaza aceste costume, realizate integral prin lucru manual, inclusiv vopsitul tesaturilor. Se spune ca, pentru realizarea doar a camasii populare cu diferite motive, bunica, mama si fiica trebuie sa coasa timp de doua ierni. Carligatca (opregul din fata) se tese la razboi. Opregul din spate (valnicul) reprezinta o adevarata opera de arta. Realizat dintr-o tesatura din fir subtire de lana, o panza lunga de 20 de metri se pliaza pana ajunge la un metru, iar diversele motive (florale, zoomorfe, geometrice), apar doar cand panza este pliata. S-a incercat chiar programarea pe calculator pentru realizarea unei productii de serie, dar pana acum nu s-a reusit decat realizarea manuala.

Muzeu unicat
Minoritatea bulgara din Romania nu a avut pana acum un muzeu al sau, care sa-i reflecte si conserve traditiile, chiar daca la marile sarbatori se mai amenaja cate un colt muzeistic, de obicei in caminele culturale. Cu prilejul bicentenarului bisericii, Uniunea Bulgara din Banat – Romania a luat decizia de a amenaja in localitate, sub indrumarea specialistilor Muzeului Banatului, si un muzeu al minoritatii bulgare, care sa intre in circuitul national, mai ales ca in acest colt de tara se preconizeaza dezvoltarea turismului care sa includa si un circuit muzeistic local. "Imobilul care gazduiste muzeul a fost sediul fostului CAP si este aproape finisat", mai explica edilul localitatii. Muzeul a fost construit din fondurile destinate minoritatilor si include spatii pentru expunerea vestigiilor arheologice descoperite pe teritoriul localitatii, datand din neolitic, trecutul istoric al localitatii si al minoritatii bulgare, o camera traditionala, costume populare din zona, carti, ziare, reviste din secolul al XIX-lea, scrise de autori bulgari, carti bisericesti, calendare catolice, fotografii si exponate care sa reflecte viata economica si sociala a localnicilor, diverse unelte populare, publicatii, carti, manuale tiparite dupa Revolutie. Ca o curiozitate, trebuie spus faptul ca cel mai mare tezaur din aceasta parte a tarii, cunoscut ca tezaurul de la Sannicolau Mare, a fost descoperit la hotarul dintre Dudestii Vechi si Sannicolau Mare. Atribuit de unii istorici lui Attila, de altii minoritatii bulgare, iar de altii fiind considerat ca un amalgam, tezaurul se afla acum la Muzeul din Viena, insa minoritatea bulgara a initiat demersurile pentru obtinerea unei copii. Nu in ultimul rand, Muzeul minoritatii bulgare va cuprinde o galerie cu personalitatile desprinse din randul etniei, dintre care amintim pe acad. Eusebiu Fermengin, originar din Vinga, dr. Carol Telbisz, cel mai longeviv primar al Timisoarei, Topciov Matei, Ioan si Ladislau (bunic, tata si fiu, care au fost dascali in Dudestii Vechi timp de 100 de ani), Iacob Roncov, compozitor, initiator si dirijor al corului barbatesc din localitate, dar si al altor coruri, Toma Dragan, autorul primului abecedar bulgaresc si multi altii.

Simbol
» Blazonul localitatii

La baza blazonului se afla imaginea unui stup deasupra caruia roiesc sapte albine, stupul simbolizand casa, caminul, comunitatea, armonia si buna organizare a locuitorilor acestei asezari, albinele semnificand munca, truda istovitoare, dar si rasplata acesteia. Culoarea verde a reprezentat intotdeauna, in toate culturile, vitalitatea, armonia cu natura, puterea de regenerare. In partea dreapta, blazonul reproduce un miel purtator al steguletului cu insemn crestinesc, ambele simbolizand inocenta, castitatea, puritatea, jertfite pe altarul unui crez divin.

"De la scoala mai puteam uneori sa chiulesc, dar in nici un caz de la slujba de duminica."
—Gheorghe Nacov, primar

http://www.romanialibera.ro/a111394/bulgarii-pavlicheni-o-insula-de-catolici-slavi.html